Bărbații stresați sunt mai sociabili?
Cercetătorii au respins credința comună conform căreia stresul provoacă întotdeauna un comportament agresiv. Mai degrabă decât să manifeste răspunsul de luptă sau de fugă la stres, studiul indică faptul că bărbații manifestă un răspuns de tipul „tinde și te împrietenește”. Studiile de la sfârșitul anilor 1990 au susținut pentru prima dată că femeile prezentau acest răspuns ca o consecință a stresului. (Psychological Science, iunie 2012; vol. 23, 6: pp. 651-660) Citiți mai mult.
Depresia și stresul cronic accelerează îmbătrânirea
Persoanele cu depresii recurente sau cele expuse la stres cronic prezintă telomeri mai scurți (partea cea mai exterioară a cromozomului) în celulele albe din sânge. Odată cu înaintarea în vârstă, telomerii se scurtează, iar studiile au arătat că stresul oxidativ și inflamația accelerează scurtarea. Lungimea mai mică a telomerilor a fost, de asemenea, asociată cu depresia recurentă și cu nivelurile de cortizol care indică expunerea la stresul cronic. (Biological Psychiatry, publicat online în noiembrie 2011) Citiți mai mult.
Meditația mindfulness pentru stres explicată
Un articol se bazează pe literatura științifică existentă pentru a explica efectele pozitive ale meditației mindfulness care ajută la tratarea efectelor mentale și fiziologice ale stresului. (Perspectives on Psychological Science, noiembrie 2011; 6(6): 537-559) Citește mai mult.
Stresul moderat sau ridicat duce la o rată mai mare de mortalitate
Potrivit primului studiu care arată o legătură directă între traiectoriile de stres și mortalitate la o populație în curs de îmbătrânire, bărbații care se confruntă în mod persistent cu niveluri moderate sau ridicate de evenimente de viață stresante pe parcursul mai multor ani au o rată de mortalitate cu 50 la sută mai mare. Și doar câțiva factori protejează împotriva stresului. (Journal of Aging Research, publicat online) Citiți mai mult.
Driven to Drink: Copiii alcoolicilor cu stres
O nouă cercetare relevă faptul că copiii care au un părinte cu un istoric de abuz de alcool se confruntă cu un risc mai mare de a consuma mai mult alcool după situații stresante. (Pharmacology Biochemistry and Behavior, 99(4), oct. 2011:696-703) Citește mai mult.
Stresul și succesul școlar
Gestionarea adecvată a stresului în clasă și pe teren poate înclina balanța spre succes pentru milioane de elevi, potrivit unei noi cercetări. (Emotion, 2011; 11(4): 1000-1005) Citiți mai mult.
Stresul și orașul
Un nou studiu internațional arată că două regiuni distincte ale creierului care reglează emoțiile și stresul sunt afectate de viața la oraș. Faptul de a fi născut și crescut într-o zonă urbană majoră este asociat cu un risc mai mare de anxietate și tulburări de dispoziție pe parcursul vieții. (Nature, 2011; 474(7352):498) Citiți mai mult.
Aversitatea timpurie este legată de sensibilitatea la stres
Un nou studiu sugerează că oamenii devin deprimați mai ușor în urma unor eșecuri minore, în parte pentru că au experimentat adversitatea la începutul vieții sau episoade depresive anterioare, făcându-i mai sensibili la stres. (Journal of Psychiatric Research, publicat online la 5 aprilie 2011). Citește mai mult.
Evenimentele stresante determină creșterea în timp a simptomelor de panică
Cercetătorii de la Universitatea Brown au descoperit că unele evenimente de viață stresante determină creșterea treptată în timp a simptomelor de panică, mai degrabă decât declanșarea unui atac de panică imediat. (Journal of Affective Disorders, publicat online la 11 iunie) Citiți mai mult.
Nivelurile ridicate de sodiu diminuează răspunsul la stres
O nouă cercetare arată că nivelurile ridicate de sodiu inhibă hormonii de stres care altfel ar fi activați în situații stresante. (The Journal of Neuroscience, 31(14):5470-5476) Citește mai mult
Stresul ușor asociat cu dizabilitatea pe termen lung
Chiar și stresul relativ ușor poate duce la dizabilitate pe termen lung și la incapacitatea de a lucra, relevă un studiu recent: Subiecții cu stres ușor au avut cu până la 70% mai multe șanse de a primi prestații de invaliditate. (Journal of Epidemiology and Community Health, publicat online la 21 martie 2011) Citește mai mult.
Posibilitatea unui „comutator oprit” al anxietății
Științii au făcut o descoperire recentă în ceea ce privește modul în care este reglată anxietatea în creierul vertebratelor. Lucrările lor ar putea arăta modul în care creierul oprește în mod normal anxietatea, adică prin întreruperea unui set specific de neuroni din regiunea cerebrală habenula, care împiedică răspunsul normal la situații stresante. (Current Biology, 20(24): 2211- 2216) Citiți mai mult.
Stresul modifică funcțiile creierului
Cercetătorii au descoperit că o singură expunere la stres acut afectează procesarea informațiilor în cerebel, zona creierului responsabilă pentru controlul motor și coordonarea mișcărilor și este implicată în învățare și formarea memoriei. Rezultatele conduc la o predicție testabilă conform căreia stresul emoțional ar putea afecta coordonarea motorie și alte funcții cognitive și s-ar putea dovedi, de asemenea, aplicabilă pentru ameliorarea PTSD, a dependenței de droguri și a altor tulburări. (The Journal of Neuroscience, 2011; 31: 501-511) Citiți mai mult.
Aversitatea din copilărie poate declanșa un răspuns ridicat la stres la adulții sănătoși
O nouă cercetare sugerează că adulții sănătoși care au fost maltratați în copilărie pot avea un răspuns inflamator mai ridicat la noi factori de stres. Concentrații ridicate ale citokinei interleukina 6 (IL-6) sunt la indivizii care s-au confruntat cu adversități la începutul vieții. (Neuropsychopharmacology, publicat online la 29 septembrie 2010) Citiți mai mult.
Nucile îmbunătățesc reacția la stres
O dietă bogată în nuci și ulei de nucă poate ajuta organismul să facă față mai bine stresului, potrivit cercetătorilor care au examinat modul în care aceste alimente care conțin grăsimi polinesaturate influențează tensiunea arterială în repaus și în condiții de stres, după cum se arată în numărul curent al Journal of the American College of Nutrition. (Penn State, 4 octombrie 2010). ScienceDaily, recuperat la 19 octombrie 2010) Citește mai mult.
O nouă metodă pentru a evalua când stresul pune în pericol sănătatea
Cercetătorii au evaluat criteriile clinimetrice pentru determinarea încărcăturii alostatice, care reflectă efectele cumulative ale experiențelor stresante din viața de zi cu zi. Supraîncărcarea alostatică reprezintă expunerea cronică la răspunsuri neuronale sau neuroendocrine fluctuante sau accentuate care depășesc resursele de adaptare ale unui individ. (Psychotherapy and Psychosomatics, 2010;79: 280-284) Citiți mai mult.
Stresul ne poate controla genele
Cercetătorii au descoperit că factorii care activează stresul pot activa anumite gene care ar trebui să fie reduse la tăcere. Descoperirile lor arată că complexele de protecție sunt pierdute, iar genele selectate sunt activate atunci când celulele sunt expuse la factori externi de stres. (Molecular Cell,(39)6: 886-900) Citiți mai mult.
Stresul cronic poate provoca modificări epigenetice de lungă durată
Expunerea pe termen lung la un hormon comun al stresului poate lăsa o amprentă de durată asupra genomului și poate influența modul în care sunt exprimate genele care controlează starea de spirit și comportamentul, potrivit unui studiu efectuat pe șoareci de cercetătorii de la Johns Hopkins. (Endocrinology, 151: 4332-4343) Citește mai mult.