Grăsimile sunt o componentă necesară a alimentației zilnice. Este necesară pentru o funcție celulară sănătoasă, pentru energie, pentru amortizare pentru organele vitale, pentru izolare și pentru aroma alimentelor.

Stocarea grăsimilor în organism constă în două tipuri de grăsimi: grăsimi esențiale și grăsimi neesențiale.Grăsimea esențială este cantitatea minimă de grăsime necesară pentru o funcție fiziologică normală. Pentru bărbați și femei, valorile grăsimilor esențiale sunt considerate de obicei ca fiind de 3% și, respectiv, 12%. Grăsimea care depășește această cantitate minimă este denumită grăsime neesențială. Este în general acceptat faptul că un interval general de 10-22% pentru bărbați și 20-32% pentru femei este considerat satisfăcător pentru o stare de sănătate bună. O compoziție corporală în intervalul recomandat sugerează că o persoană are un risc mai mic de a dezvolta boli legate de obezitate, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială și chiar unele tipuri de cancer.

Un interval de grăsime esențială a femeii este în mod natural mai mare decât al bărbatului din cauza depozitelor de grăsime din sâni, uter și din locurile specifice sexului. Atât la bărbați, cât și la femei, rezervele de grăsime neesențială pot fi sănătoase, în special în ceea ce privește furnizarea unor cantități substanțiale de energie.

Grasa corporală excesivă este clasificată prin termenii de supraponderabilitate și obezitate. Acești termeni nu implică statutul social sau atractivitatea fizică, ci mai degrabă indică riscuri pentru sănătate. Supraponderabilitatea este definită ca fiind acumularea de grăsime corporală neesențială până la punctul în care afectează negativ sănătatea. Conform Colegiului American de Medicină Sportivă (ACSM), pragul pentru a fi caracterizat ca fiind supraponderal este acela de a avea o compoziție corporală a FM mai mare de 32% și 19% pentru femei și, respectiv, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani.3

Obezitatea se caracterizează prin acumularea excesivă de grăsime corporală și poate fi definită ca un grad mai grav de supraponderabilitate. Clasificarea obezității începe la o compoziție corporală a FM mai mare de 39% și 25% la femei și bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani, respectiv. 4

Alte riscuri pentru sănătate

Boliile nu sunt singura preocupare legată de un procent nesănătos de grăsime corporală. Câteva altele sunt enumerate mai jos.

• Performanța activității fizice
  O componentă importantă a unui stil de viață sănătos și a gestionării greutății este activitatea fizică și exercițiile fizice regulate. Dimpotrivă, cei care duc un stil de viață sedentar vor întâmpina mai multe dificultăți în menținerea unei greutăți corporale sănătoase sau în dezvoltarea unei musculaturi, a unei rezistențe și a unei flexibilități adecvate. Din nefericire, o greutate corporală suplimentară îngreunează activitatea, deoarece necesită mai multă energie și solicită mai mult mușchii slabi și sistemul cardiovascular. Rezultatul este un ciclu de autoperpetuare a inactivității care duce la o greutate corporală mai mare, care duce la mai multă inactivitate.
• Bunăstare emoțională
  Studiile indică faptul că obezitatea este asociată cu o creștere cu 25% a tulburărilor de anxietate și de dispoziție, indiferent de vârstă sau sex. Alte studii sugerează că o creștere a IMC crește semnificativ incidența tulburărilor de personalitate și a tulburărilor de anxietate și de dispoziție. Alte studii suplimentare au reușit să asocieze o

  incidență mai mare a tulburărilor psihologice și a tendințelor sinucigașe la femeile obeze în comparație cu bărbații obezi.5

• Moarte prematură
  Asociația dintre obezitate și boli, cum ar fi cancerul, boli cardiovasculare și diabet, sugerează că persoanele cu mai multă grăsime corporală au, în general, o durată de viață mai scurtă. Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) estimează că până la 365.000 de decese în fiecare an pot fi legate de obezitate, reprezentând aproape 15% din totalul deceselor. Alte studii au legat anii de viață pierduți de măsurătorile indicelui de masă corporală, estimând că pot fi pierduți între 2 și 20 de ani, în funcție de etnie, vârstă la momentul clasificării în categoria obezitate și sex.6
• Impactul economic
  Dăunele fizice cauzate de obezitate și supraponderalitate sunt oglindite de impactul economic asupra sistemului de sănătate. CDC a estimat costurile medicale la aproximativ 147 miliarde de dolari în 2008, ceea ce include costuri preventive, de diagnosticare și tratamente. Supraponderabilitatea și obezitatea contribuie, de asemenea, la pierderea productivității la locul de muncă prin absenteism și prezenteism, definit ca fiind mai puțin productiv în timp ce se lucrează. Costurile productive anuale la nivel național se încadrează în intervalul cuprins între 3,38 și 6,38 miliarde de dolari.7

.