Eter (Aether) a fost zeul primordial (protogenos) al luminii și al luminosului, eterul albastru și luminos al cerurilor. Ceața lui umplea spațiul dintre cupola solidă a cerului (ouranos) și ceața transparentă a aerului legat de pământ (khaos, aer). Seara, mama sa, Nyx, își trăgea vălul întunecat peste cer, întunecând eterul și aducând noaptea. Dimineața, sora și soția sa, Hemera, dispersa ceața nopții pentru a dezvălui eterul albastru strălucitor al zilei. În cosmogoniile antice, noaptea și ziua erau considerate elemente separate de soare.

Aterul era unul dintre cele trei „aere”. Aerul de mijloc era aer sau khaos, o ceață incoloră care învăluia lumea muritoare. Aerul inferior era erebos, ceața întunericului, care învăluia locurile întunecate de sub pământ și tărâmul morților. Al treilea era aerul superior, aither, ceața de lumină și albastru a eterului ceresc. Aither înfășura vârfurile munților, norii, stelele, soarele și luna.

Contrapartea feminină a lui Aether era Aithre (Aethra), Titanesa cerului limpede și albastru și mama soarelui și a lunii.

FAMILIA lui AETHER

PĂRINTELE

EREBOS & NYX (Hesiod Theogonia 124, Cicero De Natura Deorum 3.17)
EREBOS (Aristofan Păsările 1189)
KHRONOS & ANANKE (Orphic Argonautica 12, Orphic Fragment 54)
KHRONOS (Orphic Rhapsodies 66)
KHAOS (Hyginus Preface)

OFFSPRING PROTOGENOI

OURANOS (Alcman Frag 61, Callimachus Frag 498, Cicero De Natura Deorum 3.17)
GAIA, OURANOS, THALASSA (de Hemera) (Prefață de Hyginus)
NEPHELAI (Aristofan Norii 563)

OFFSPRING DAIMONES

ALGOS (DOLOR), DOLOS (DOLUS), LYSSA (IRA), PENTHOS (LUCTUS), PSEUDOLOGOS (MENDACIUM), HORKOS (JUSIURANDUM), POINE (ULTIO), ? (INTEMPERANTIA), AMPHILOGIA (ALTERCATIO), LETHE (OBLIVIO), AERGIA (SOCORDIA), DEIMOS (TIMOR), ? (SUPERBIA), ? (INCESTUM), HYSMINE (PUGNA) (de Gaia) (Prefața lui Hyginus)

ENCYCLOPEDIA

AETHER (Aithêr), o idee personificată a cosmogoniilor mitice. Potrivit celei a lui Hyginus (Fab. Pref. p. 1, ed. Staveren), el a fost, împreună cu Noaptea, Ziua și Erebus, născut de Chaos și Caligo (Întunericul). Potrivit celei a lui Hesiod (Theog. 124), Aether a fost fiul lui Erebus și al surorii sale, Noapte, și fratele lui Zi. (Comp. Phornut. De Nat. Deor. 16.) Copiii lui Aether și ai Zilei au fost Pământul, Cerul și Marea, iar din legătura lui cu Pământul au apărut toate viciile care distrug rasa umană, precum și Uriașii și Titanii. (Hygin. Fab. Prof. p. 2, &c.) Aceste relatări arată că, în cosmogoniile grecești, Eterul era considerat ca fiind una dintre substanțele elementare din care s-a format Universul. În imnurile orfice(4), Eterul apare ca fiind sufletul lumii, din care emană toată viața, idee care a fost adoptată și de unii dintre primii filosofi ai Greciei. Mai târziu, Eterul a fost considerat ca fiind spațiul larg al Cerului, reședința zeilor, iar Zeus ca Domn al Eterului, sau Eterul însuși personificat. (Pacuv. ap. Cic. de Nat. Deor. ii. 36, 40; Lucret. v. 499; Virg. Aen. xii. 140, Georg. ii. 325.)

Sursa: Dicționar de biografie și mitologie greacă și romană.

NUMI ALTERNATIVE

Citate din LITERATURA CLASICĂ

Atunci & NAȘTEREA COSMOSULUI

I. COSMOGONIA LUI HESIOD

Hesiod, Teogonia 124 și urm. (trad. Evelyn-White) (epopee greacă din anii 8 sau 7 î.Hr.) :
„Din Nyx (Noaptea) s-au născut Aither (Aether, Lumina) și Hemera (Ziua), pe care ea i-a conceput și i-a născut din unirea din dragoste cu Erebos (Erebus, Întunericul).”

Cicero, De Natura Deorum 3. 17 (trad. Rackham) (retorician roman C1 î.Hr.) :
” părinții lui Caelus (Cerul) , Aether (Aerul superior) și Dies (Ziua) , trebuie considerați a fi zei … aceștia sunt fabulați a fi copiii lui Erebus (Întunericul) și Nox (Noaptea).”

Pseudo-Hyginus, Prefață (trad. Grant) (mitograf roman C2 d.Hr.) :
„Din Haos : Caligine (Întunericul).
Din Chaos : Nox (Noaptea) , Dies (Ziua) , Erebus, Aether.
Din Aether și Dies (Ziua) : Terra (Pământul) , Caelum (Cerul) , Mare (Marea) .
Din Aether și Terra (Pământ) : Dolor (Durere), Dolus (Înșelăciune), Ira (Mânia), Luctus (Lamentație), Mendacium (Falsitate), Jusiurandum (Jurământ), Vltio (Răzbunare), Intemperantia (Intemperanță), Altercatio (Altercație), Obliuio (Uitarea), Socordia (Trândăvia), Timor (Frica), Superbia (Mândria), Incestum (Incestul), Pugna (Lupta),
Oceanus, Themis, Tartarus, Pontus; și Titanes: Briareus, Gyes, Steropes, Atlas, Hyperion și Polus , Saturnus , Ops , Moneta , Dione; și trei Furiae (Furii) , și anume Alecto, Megaera, Tisiphone.”

II. COSMOGONIA LUI ALCMAN

Alcman, Fragmentul 61 (din Eustathius pe Iliada) (trad. Campbell, Vol. Lirica greacă II) (lirica greacă C7 î.Hr.) :
„Tatăl lui Ouranos (Uranus, Cerul), așa cum s-a spus deja, se numește Akmon (Acmon) pentru că mișcarea cerească este neobosită (akamatos); și fiii lui Ouranos sunt Akmonidai (Acmonidae) : anticii clarifică aceste două aspecte. Alkman (Alcman), spun ei, spune că cerul aparține lui Akmon.”

Alcman, Fragmentul 5 (din Scholia) (trad. Campbell, vol. Lirica greacă II) (lirică greacă C7 î.Hr.) :
„‘ Thetis (Creația). După aceea, anticul Poros (Contriver) și Tekmor (Tecmor, Ordonanță) ‘ … . ‘Și al treilea, Skotos’ (Scotus, Întuneric) ‘ : întrucât nici soarele și nici luna nu se născuseră încă, ci materia era încă nediferențiată. Așadar, în același moment au luat ființă Poros, Tekmor și Skotos. ‘Amar (Ziua) și Melana (Luna) și în al treilea rând, Skotos (Întunericul) până la Marmarugas (Clipele) ‘ : zile nu înseamnă pur și simplu zi, ci conține ideea de soare. Anterior a existat doar întunericul, iar după aceea, când acesta s-a diferențiat, a apărut lumina.”

Callimachus, Fragment 498 (trad. Trypanis) (poet grec C3 î.Hr.) :
” învârtindu-se Akmonides (Acmonides), fiul lui Akmon (Acmon) .”

III. COSMOGONIA ORFANICĂ

Aristophanes, Păsările 1139 (trad. O’Neill) (comedie greacă C5-IV î.Hr.) :
„Aer (Air) , fiul lui Erebos (Erebus), în care plutesc norii (nephelai).”

Orphica, Teogonii Fragment 54 (din Damascius) (trad. West) (imnuri grecești C3 – C2 î.Hr.) :
„Marele Khronos (Chronos, Timpul neîmbătrânit) pe care l-am găsit în el , tatăl lui Aither (Aether, Lumina) și al lui Khaos (Chaos, Abisul) . Într-adevăr, și în această teologie , acest Khronos (Timpul), șarpele are urmași, trei la număr : umedul Aither (Aether, Lumina) – citez -, nemărginitul Khaos (Haosul) și, ca un al treilea, cețosul Erebos (Întunericul) … . Printre acestea, spune el, Khronos (Chronos, Timpul) a generat un ou – această tradiție făcându-l și ea generat de Khronos, și născut „printre” acestea, deoarece din acestea este produsă cea de-a treia triadă inteligibilă . Ce este această triadă, atunci? Oul; diada celor două naturi din interiorul lui – masculină și feminină – și pluralitatea diferitelor semințe dintre ele; și, în al treilea rând, un zeu necorporal cu aripi de aur pe umeri, cu capete de taur crescute pe flancurile sale, iar pe cap un șarpe monstruos, prezentând aspectul a tot felul de forme animale.”

Rapsodii Orfice 66 (fragmente) :
„Acest Khronos (Chronos, Timpul neîmbătrânit), de o resursă nemuritoare, a născut pe Aither (Aether, Lumina) și marele Khaos (Chaos, Abisul) , vast încoace și încolo, fără limită sub el, fără bază, fără loc unde să se așeze. Apoi marele Khronos a modelat din (sau în) divinul Aither (Aether) un ou alb strălucitor .”

Orphica, Fragmentul Epicuras (din Epifanie) :
„Și spune că lumea a început sub forma unui ou, iar Vântul care înconjoară oul în formă de șarpe ca o cunună sau o centură a început apoi să strângă natura. În timp ce încerca să strângă toată materia cu o forță mai mare, a împărțit lumea în cele două emisfere, iar după aceea atomii s-au sortat singuri, cei mai ușori și mai fini din univers plutind deasupra și devenind Aerul luminos și Vântul cel mai rarefiat , în timp ce cei mai grei și mai murdari au virat în jos, devenind Pământul (Ge) , atât pământul uscat cât și apele fluide . Iar atomii se mișcă prin ei înșiși și prin ei înșiși în cadrul revoluției Cerului și a Stelelor, totul fiind în continuare împins în jurul său de vântul șerpuitor .”

Orphica, Argonautica 12 și urm. West) (epopee greacă din C4 până în C6 d.Hr.) :
„În primul rând, popa Ananke (Inevitabilitatea) al anticului Khaos (Chaos) și Khronos (Chronos, Timpul), care a născut în înfășurările sale nemărginite pe Aither (Aether, Lumina) și pe gloriosul Eros bisexual, cu două fețe .”

AETHER DUMNEZEU AL LUMINII CELEBRE

Aeschylus, Prometheus Bound 88 și urm. (trad. Weir Smyth) (tragedie greacă din anul C5 î.Hr.) :
” „O, tu, cer luminos al cerului (dios aithêr), tu, brize cu aripi iuți (takhypteroi pnoiai), tu, ape de râu (pêgai potamôn) și râsul infinit al valurilor mării (pontos), o, mamă universală Pământ (panmêtôr gê), și tu, globul atotvăzător al soarelui (panoptês kyklos hêlios), pe tine te chem! Vezi ce îndur eu, un zeu, de la zei.””

Aeschylus, Prometheus Bound 1091 și următoarele :
„Prometeu : „O, mamă sfântă (mêtêr sebas) a mea , o, tu firmament (aithêr) care învârți lumina comună a tuturor (phaos pantôn), tu vezi nedreptățile pe care le sufăr!'”

Aristofan, Păsările 264 și urm. (trad. O’Neill) (comedie grecească C5 – IV î.Hr.) :
„Sokrates (Socrate) : Ia aminte la rugăciuni. (Pe un ton hierofanic) O, rege atotputernic, nemărginitul Aer (Aer), care ții pământul suspendat în spațiu, tu, luminosul Aither (Aether, Aerul superior) și voi, venerabile zeițe, Nephelai (Nephelae, Norii).”

Aristophanes, Păsările 563 și urm :
„Primul Semi-Chorus (cântec) : . . . Îl invoc pe ilustrul meu părinte, divinul Aither (Aether), susținătorul universal al vieții.”

Aristophanes, Thesmophriazusae 273 :
„Jur pe Aither (Aether), locuința regelui zeilor.”

Aristophanes, Thesmophoriazusae 1075 ff :
„Oh! tu, divin Nyx (Noaptea)! cât de încet își croiește carul tău drumul prin bolta înstelată, prin tărâmurile sacre ale Aither (eter, aerul superior) și ale puternicului Olympos.”

Platon, Cratylus 400d & 410b (trad. Fowler) (filozof grec din C4 î.Hr.) :
„
Sokrates (Socrate) : Să ne întrebăm ce gând au avut oamenii când le-au dat numele lor… . Primii oameni care au dat nume nu au fost persoane obișnuite, ci gânditori înalți și mari vorbitori . . . . Dar de ce să nu spui despre un alt fel de zei, cum ar fi soarele, luna, stelele, pământul, eterul, aerul, focul, apa, anotimpurile și anul? …
Sokrates : Aerul se numește aêr pentru că ridică (airei) lucrurile de pe pământ, sau pentru că este mereu curgător (aei rhei), sau pentru că din curgerea lui se naște vântul? . . . Cuvântul aithêr (eter) îl înțeleg astfel: pentru că întotdeauna curge și curge în jurul aerului (aei thei peri ton aera rheon), el poate fi numit în mod corespunzător aeitheêra.”

Imnul orfic 5 către Eter (trad. Taylor) (imnuri grecești C3 î.Hr. – II d.Hr.) :
„Pentru Aither (Aether), Fumigația din șofran. O, veșnic neîmblânzit Aither, ridicat la înălțime, în stăpânirile lui Zeus, conducător al cerului; mare parte a stelelor (astru) și a luminii lunare, și a soarelui, cu strălucirea orbitoare strălucitoare; putere care îmblânzește totul, foc strălucitor eteric, ale cărui explozii vii căldura vieții le inspiră; cel mai bun element al lumii, putere purtătoare de lumină, cu strălucire stelară strălucitoare, floare splendidă; o, ascultă rugăciunea rugătoarei mele rugătoare, și fie ca rama ta să fie mereu inocentă, senină și îmblânzită.”

Cicero, De Natura Deorum 1. 14 (trad. Rackham) (retorician roman C1 î.Hr.) :
” hotărăște că cea mai incontestabilă divinitate este acea îndepărtată și atotcuprinzătoare atmosferă de foc numită Eter, care înconjoară și îmbrățișează universul pe partea sa exterioară la o altitudine extrem de mare.”

SURSE

GRECE

• Hesiod, Teogonia – Epopee grecească C8 – 7 î.Hr.
• Lirica grecească I Alcman, Fragmente – Lirică grecească C7 î.Hr.
• Aeschylus, Prometheus Bound – Tragedie greacă C5 î.Hr.
• Aristophanes, Păsări – Comedie greacă C5 – IV î.Hr.
• Aristophanes, Nori – Comedie greacă C5 – IV î.Hr.C.
• Aristophanes, Thesmophoriazusae – Comedie greacă C5th – 4th B.C.
• Plato, Cratylus – Filosofie greacă C4th B.C.
• Callimachus, Fragmente – Poezie greacă C3-lea î.Hr.
• Imnurile orfice – Imnuri grecești C3-lea î.Hr. – C2-lea d.Hr.
• Orphica, Fragmente – Imnuri grecești C3-lea î.Hr.C. – C2nd A.D.

ROMAN

• Hyginus, Fabulae – Mitografie latină C2nd A.D.
• Cicero, De Natura Deorum – Retorică latină C1rd B.C.

BIBLIOGRAFIE

Bibliografie completă a traducerilor citate în această pagină.

.