Ce înțelegem prin „instrumente de măsurare” în științele sociale?
Științele sociale empirice se bazează pe date, de exemplu, pe auto-raportări. Acest tip de date este evaluat prin instrumente de măsurare care urmăresc să reflecte realitatea, sau așa-numitul „scor adevărat”. Cu cât un instrument este mai bun, cu atât mai bună este reprezentarea realității. Pentru a obține date și rezultate credibile în științele sociale empirice, trebuie să ne bazăm pe măsurători de înaltă calitate.
Care sunt exemple de sondaje sociale pentru populația generală?
Există numeroase sondaje comparative naționale și internaționale și toate urmăresc să reprezinte cât mai bine populația lor țintă. Unele sondaje se concentrează pe grupuri țintă specifice – de exemplu, imigranți, angajați etc. – altele sunt sondaje sociale pentru populația generală.
Sunt sondaje tipice și bine percepute sondajele politice care sunt folosite pentru a prezice rezultatul alegerilor. De asemenea, PISA (Program for International Student Assessment), sondajul privind competențele elevilor realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), este foarte cunoscut. După cum se poate observa din aceste două exemple, rezultatele sondajelor sunt folosite nu numai de cercetători, ci și de actorii politici, de exemplu, pentru a îmbunătăți sistemul educațional dintr-o țară.
Care sunt provocările acestui tip de măsurare?
Fenomene precum opiniile politice sau abilitățile cognitive, așa-numitele constructe, sunt dificil de sesizat și de descris în mod corespunzător, iar instrumentele de evaluare trebuie să fie de înaltă calitate psihometrică pentru a putea trage concluzii valide din date.
Participarea la sondaje nu este, în majoritatea cazurilor, obligatorie. Acest lucru înseamnă că un sondaj nu ar trebui să fie prea lung, împovărător sau complicat pentru oameni, pentru a reduce impactul asupra ratei de răspuns sau de participare la un sondaj – cei mai mulți dintre noi ar fi mai dispuși să participe la un interviu de 20 de minute decât la unul de 60 de minute!
În plus, sondajele care reprezintă populația generală sunt costisitoare. Fiecare minut pe care îl adăugăm la un interviu produce o sumă semnificativă de costuri suplimentare. Acesta este motivul pentru care instrumentele de măsurare trebuie să fie eficiente.
De ce este nevoie de o nouă revistă academică în acest domeniu? Ce urmărește Measurement Instruments for the Social Sciences?
Measurement Instruments for the Social Sciences (MISS) este înființat pentru a îmbunătăți calitatea măsurătorilor utilizate în științele sociale. Ea face acest lucru în cel puțin trei moduri. În primul rând, urmărim să creștem comparabilitatea datelor între studii și capacitatea de reutilizare a măsurilor validate de înaltă calitate, iar revista este un loc de diseminare a unor astfel de scale. În al doilea rând, MISS oferă o platformă pentru îmbunătățiri metodologice atunci când vine vorba de testarea calității instrumentelor de măsurare. În cele din urmă, prin înființarea acestei reviste urmărim să creștem vizibilitatea instrumentelor de măsurare fiabile în științele sociale și accentul pus pe validarea și creditarea acestora.
Beatrice Rammstedt este profesor de evaluare psihologică, proiectare și metodologie a sondajelor la Universitatea din Mannheim, precum și vicepreședinte și director științific al departamentului Survey, Design and Methodology la GESIS – Leibniz Institute for the Social Sciences. Interesele sale de cercetare includ aspecte de la conceperea și validarea chestionarelor la evaluarea aptitudinilor non-cognitive (cu accent special pe cele cinci dimensiuni ale personalității Big Five) și până la metodologia studiilor culturale comparative la scară largă. Prof. Rammstedt este membră a mai multor consilii consultative, cum ar fi grupul de experți al OCDE privind măsurarea trăsăturilor de personalitate și a abilităților necognitive în PIAAC, grupul consultativ „Framework Programme Educational Research” și consiliul științific consultativ al „Decadei pentru alfabetizare” – ambele lansate de Ministerul Federal al Educației și Cercetării, Germania (BMBF). Este autoare sau coautoare a peste 100 de lucrări care sunt foarte bine percepute de comunitatea de cercetare (>4500 citări).
Având studiat psihologia la Universitățile din Trier și Heidelberg (1997-2003), Dr. Matthias Bluemke a lucrat la teza sa de doctorat, intitulată „Șansele și riscurile diagnosticării psihologice cu ajutorul testelor de asociere implicită (IAT)” (2006). Ulterior, a predat și a făcut cercetare la Departamentul de Psihologie Socială de la Heidelberg, cu excepția a doi ani (2010-2012), când o bursă postdoctorală DFG i-a sprijinit activitatea ca cercetător invitat la Universitatea din Otago, Dunedin, în Noua Zeelandă (Social Cognition Lab). În paralel cu activitatea profesională, a studiat Biometrie medicală/Biostatistică la Universitatea din Heidelberg (2014-2017), unde a obținut un masterat în științe. Din 2016 lucrează la GESIS – Leibniz Institute for the Social Sciences, în cadrul departamentului Survey Design & Methodology (SDM). În prezent, este membru și lider adjunct al echipei Scale Development and Documentation (SDD), cu accent pe și dezvoltarea de instrumente și consultanță metodologică.