Adoptată de cea de-a 66-a Adunare Generală a AMM, Moscova, Rusia, octombrie 2015

PREAMBUL

Vitamina D are un rol major în metabolismul calciului și al oaselor. Valorile normale sunt de 75-100 nmol/L (30-40 ng/ml). Deficiența de vitamina D este definită dacă nivelurile serice de hidroxivitamină D sunt mai mici de 50nmol/L (20 ng/ml), iar insuficiența ca 50-75 nmol/L (20-30 ng/ml).

Studiile demonstrează că vitamina D este esențială și pentru sănătatea și bunăstarea generală. În organism, vitamina D este produsă în timpul expunerii la lumina soarelui și, în mai mică măsură, prin aportul alimentar.

Vitamina D există sub două forme: vitamina D3 (colecalciferol la om și la alte mamifere) și vitamina D2(ergocalciferol la plante), dar ambele sunt metabolizate în mod similar. Vitamina D3 este mai activă decât vitamina D2.

Concentrația serică a metabolitului hepatic al vitaminei D3, 25-hidroxivitamina D, este considerată ca fiind cel mai bun biomarker al statusului vitaminei D.

Deficitul de vitamina D este o problemă importantă de sănătate la nivel mondial. Se estimează că aproximativ o treime din populație are o concentrație serică mai mică de vitamina D.

Multe studii au arătat că deficitul de vitamina D este legat de afectarea creșterii și dezvoltării. Deoarece receptorii de vitamina D sunt distribuiți pe scară largă în țesuturi, deficitul de vitamina D este asociat cu tulburări musculo-scheletice (osteoporoză), căderi, fracturi, tulburări autoimune, boli inflamatorii cronice, diabet zaharat de tip 2 și tulburări cardiovasculare, neurologice și psihiatrice. Grupurile cu risc ridicat sunt copiii mici, persoanele în vârstă și femeile însărcinate. Factorii primari, care contribuie la deficitul de vitamina D, includ expunerea redusă la soare, o dietă de proastă calitate, disponibilitatea alimentelor îmbogățite și utilizarea de suplimente.

RECOMANDĂRI

Datorită apariției pe scară largă a deficitului/insuficienței de vitamina D, este de dorit să se concentreze atenția asupra unor acțiuni preventive adecvate la populațiile cu risc. Determinarea nivelului de vitamina D necesită doar un test de sânge, iar suplimentarea orală este o metodă de tratament simplă. Expunerea la soare nu este în general recomandată, deoarece poate crește riscul de cancer de piele.

Asociația Medicală Mondială recomandă ca asociațiile medicale naționale:

• Sprijină cercetarea continuă în domeniul vitaminei D și al metaboliților săi
• Educă medicii cu privire la știința în evoluție a vitaminei D și la impactul acesteia asupra sănătății (documente, broșuri, postere)
• Încurajează medicii să ia în considerare măsurarea concentrațiilor serice de 25-hidroxivitamină D la pacienții cu risc de deficit de vitamina D
• Supraveghează dezvoltarea recomandărilor dietetice pentru vitamina D.