Dieta pentru gastrită – Ce fel de dietă ajută în cazul gastritei?

, Author

Gastrita acută și cronică (inflamația stomacului) sunt frecvente. Plângerile tipice includ greață, senzație de plenitudine și dureri epigastrice. Gastrita acută se vindecă după câteva zile, în timp ce în cazul gastritei cronice, simptomele persistă timp de săptămâni. Pe lângă tratarea cauzei, dacă acest lucru este posibil, este importantă o alimentație adecvată care să acopere nevoile nutriționale și să menajeze stomacul. Suplimentele alimentare pot fi utile în tratamentul gastritei cronice.

Fapte cheie

  • În caz de gastrită, se recomandă o alimentație ușoară, lejeră: Alimente sărace în grăsimi și bogate în carbohidrați. Alimentele greu digerabile trebuie evitate.
  • Cafeaua, alcoolul și fumatul pun o presiune suplimentară asupra stomacului.
  • O dietă fără gluten are sens doar dacă aveți în același timp și boala celiacă.
  • Cauza gastritei trebuie tratată dacă este posibil.
  • Substituirea cu vitamina B12 este importantă pentru gastrita atrofică.

Cum se clasifică gastrita?

Se face distincția între gastrita acută și cea cronică. În gastrita acută, mucoasa gastrică reacționează la o inflamație incompatibilă cu producerea de acid gastric crescut. Rezultă greață, dureri abdominale și o senzație de plenitudine. După câteva zile, simptomele dispar, iar în cazurile mai persistente, medicamentele care inhibă producția de acid gastric pot ajuta la vindecare.

Gastrita cronică, în care simptomele durează mai mult timp, se împarte în funcție de cauza care stă la bază: Gastrita de tip A este o problemă autoimună. Aceasta înseamnă că sistemul imunitar este îndreptat împotriva celulelor proprii ale organismului din mucoasa gastrică. Acesta distruge celulele parietale care produc acidul gastric, precum și factorul intrinsec care este necesar pentru absorbția vitaminei B12. Gastrita de tip B implică bacteria Helicobacter pylori. Gastrita de tip C este atribuită efectului dăunător asupra mucoasei gastrice al noxelor, de exemplu alcoolul, refluxul acizilor biliari sau efectele secundare ale medicamentelor.

Inflamație acută a stomacului Inflamație cronică a stomacului
Reacție de ex. la stres, alimente grele sau stricate, exces de alcool; Supraproducție de acid gastric; Ameliorare de la sine după câteva zile, dar este posibilă trecerea la o inflamație cronică a mucoasei gastrice Tip A: Distrugerea mediată autoimună a acidului gastric și a celulelor parietale producătoare de factori intrinseci.
Tip B: Cauza este o infecție cu bacteria Helicobacter pylori. Bacteria reduce producția de mucus gastric protector. Mucoasa gastrică este insuficient protejată de efectele acidului gastric.
Tip C: Noxele chimice ca și cauză a gastritei. Alcoolul, medicamentele sau refluxul biliar deteriorează mucoasa stomacală

Tabelul 1: Prezentare generală a diferitelor forme de gastrită

Trebuie să respectați anumite reguli nutriționale dacă aveți gastrită?

Nu există o reglementare precisă cu privire la cum ar trebui să arate o dietă bună pentru gastrită. Este important ca stomacul să nu fie împovărat suplimentar cu alimente greu de digerat, bogate în grăsimi sau cu un număr mare de aditivi.

Stomacul poate fi ușurat prin alegerea unor alimente ușoare. Sunt considerate ușor de digerat următoarele mâncăruri bogate în carbohidrați, sărace în proteine și grăsimi: ovăzul, legumele fierte la aburi, cu excepția verzei, fructele blânde cu aciditate redusă și carnea de pasăre slabă. Mâncărurile trebuie consumate în porții mici și doar ușor condimentate. Produsele lactate naturale slabe pot fi consumate în funcție de toleranța individuală. Băuturile precum cafeaua și alcoolul stimulează și mai mult producția de acid gastric și trebuie evitate. Tabelul 2 oferă o imagine de ansamblu a alimentelor ușor și dificil de digerat. Consilierea nutrițională, de exemplu prin intermediul serviciului nostru online Cara Care, îi poate ajuta pe cei afectați să selecteze mesele potrivite și să dezvolte o dietă tolerată.

Grupa de alimente Dificil de digerat Ușor de digerat
Bucătărie Pâine integrală cu cereale grosiere, pâine proaspătă și chifle Pâine făcută din făinuri fin măcinate, biscuiți
Cereale Variații individuale Avănză, semolă, orez, fulgi de cereale după toleranță
Produse de panificație Bucătării și prăjituri prăjite și unsuroase cu cremă sau smântână Produse de panificație obținute din aluat ușor de drojdie, prăjituri cu fructe fără cremă, biscuiți uscați
Cartofi Cartofi de cartofi, cartofi prăjiți Cartofi fierți și cartofi „jacket”
Vegetale Ceapă, ridiche, ridichi, fasole, leguminoase, ciuperci, ardei Fenicul, morcovi, legume cu frunze verzi, dovlecei
Fructe Fructe cum ar fi cireșe, caise; fructe necoapte Banane, mere, pere, citrice după toleranță
Lapte și produse lactate Grăsimi integrale și produse din smântână, brânzeturi tari Produse lactate slabe, brânzeturi ușoare în funcție de toleranța individuală
Carne Cârnați grași și afumați, carne grasă (rață, gât de porc), friptură, slănină Carne slabă, în special carne de pasăre, carne de vită slabă; importantă metoda de preparare cu conținut scăzut de grăsimi; șuncă slabă
Pește Pește gras (anghilă, somon, hering) Pește slab de apă dulce și de apă sărată (păstrăv, plătică)
Oua Oua fierte tari, preparate din ouă grase, maioneză Oua poșate și ouă fierte moi în funcție de toleranța individuală
Grăsimi și uleiuri Alimente grase, unt, untură de porc Uleuri vegetale presate la rece în cantități mici
Mirodenii Mirodenii fierbinți (ardei iute, curry, ceapă, usturoi) Urburi aromatice uscate ușoare, semințe de chimen, fenicul, turmeric, piper (moderat)
Băuturi Cafea neagră, ceai de mentă, băuturi cu gheață și carbogazoase, sucuri de fructe nediluate, limonadă, cola Ceaiuri blânde din plante cu fenicul, anason, chimen, ceai de mușețel, spritzeri de sucuri diluate, băuturi fără gheață, cafea cu lapte blândă și ceai verde în funcție de toleranță
Alimente Pregătit, prăjit, pane Vapori, gătit în folie de aluminiu, gătit la cuptor, grătar fără grăsime

Tabelul 2: Alimente bine și prost tolerate

CARA CARE vă sprijină în cazul problemelor digestive

Obțineți aplicația

Cum trebuie repartizate mesele pe parcursul zilei?

Dacă vă confruntați cu gastrită, stomacul dumneavoastră trebuie protejat cât mai mult posibil. Cinci mese mai mici pe zi sunt optime. Mesele ar trebui ingerate fără bătăi de cap și mestecate bine pentru a ajuta procesul digestiv.

Cum pot fi pregătite mâncăruri care să fie blânde cu stomacul?

Când căutați rețete pentru mâncare gastrică, un sfat nutrițional calificat poate fi de ajutor. Terciul ușor, cum ar fi terciul de ovăz cald sau terciul de griș, care poate fi servit cu compot neîndulcit, este deosebit de blând cu stomacul. Fulgii de ovăz sunt recomandați în cazul gastritei, deoarece experiența a arătat că acest fel de mâncare este deosebit de blând cu mucoasa gastrică. O jumătate de cană de fulgi de ovăz fin măcinați se fierbe cu 1,5 căni de apă. Fulgii de ovăz se lasă pe aragaz timp de aproximativ zece minute, pentru ca aceștia să se umfle. Se poate adăuga și un mic vârf de cuțit de sare. Internetul oferă numeroase idei de rețete. Rețete de terci de ovăz, terci de griș și mâncăruri similare pot fi găsite folosind un motor de căutare.

Oare o dietă fără gluten are sens în cazul gastritei cronice?

Pacienții cu gastrită cronică care sunt afectați și de boala celiacă ar trebui să urmeze o dietă fără gluten. O subformă de gastrită, gastrita autoimună limfocitară, apare adesea împreună cu boala celiacă. Cu o dietă fără gluten, se reduc atât simptomele legate de boala celiacă, cât și simptomele din gastrita limfocitară. Pacienții care nu au boala celiacă nu obțin beneficii suplimentare de pe urma unei diete fără gluten.

Ce trebuie să se acorde o atenție deosebită în cazul gastritei atrofice?

În gastrita atrofică, celulele producătoare de acid gastric, care produc și factorul intrinsec, sunt distruse. Factorul intrinsec este utilizat pentru a absorbi vitamina B12 din alimente. Aceasta poate fi absorbită numai împreună cu factorul intrinsec în ileonul terminal. Persoanele cu gastrită atrofică trebuie, prin urmare, să înlocuiască vitamina B12 sub formă de suplimente alimentare în doze mari sau sub formă de injecție sub piele. În caz contrar, acestea dezvoltă o deficiență de vitamina B12. Substituția trebuie să fie verificată de un medic pentru a exclude o deficiență. Deficitul de vitamina B12 pe termen lung duce la anemie și la afectarea sistemului nervos.

Restul dietei trebuie conceput în funcție de toleranța individuală.

Care sunt recomandările pentru gastrita de tip B și de tip C?

Pe lângă o dietă prietenoasă cu stomacul pentru gastrita de tip B, tratamentul infecției bacteriene Helicobacter pylori este esențial. Terapia constă în administrarea combinată a unui antibiotic și a unui medicament care inhibă producția de acid gastric.

Dacă există o gastrită de tip C, trebuie identificat agentul declanșator, adică substanța care provoacă gastrita. Aceasta poate fi un medicament, fumatul sau alcoolul. Sunt posibile și alte cauze, cum ar fi refluxul de bilă în stomac. Dacă este posibil, cauza trebuie remediată. Medicamentul declanșator ar trebui întrerupt dacă acest lucru este justificat din punct de vedere medical. Alternativ, puteți trece la produse care sunt mai ușoare pentru stomac. Dacă acest lucru nu este posibil, se poate prescrie o protecție suplimentară pentru stomac. Fumatul și consumul de alcool trebuie întrerupt.

Surse

Adam, Olaf (Hrsg.): Ernährungsmedizin

in der Praxis – Band 2: Kap. 4/3.2, S. 2-5, Loseblattwerk, Spitta Verlag GmbH & Co KG 2007, Balingen

Tusch-Harke, M., & Beer, A. M. (2012). Sprechstunde Naturheilkunde-Gastritis. MMW-Fortschritte der Medizin, 154(17), 30., online: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/23088031/, accesat la 3 aprilie 2018

Müller, H., Rappel, S., Volkholz, H., & Stolte, M. (2001). Die lymphozytäre Gastritis-eine seltene Erkrankung der Magenschleimhaut. Der Pathologe, 22(1), 56-61., online: https://link.springer.com/article/10.1007/s002920000434, accesat la 3 aprilie 2018

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.