Deși atât hemoroizii, cât și abcesele anale par a fi umflături de țesut care ies din rect, acestea sunt două probleme foarte diferite pe care este important să le distingem.
Hemoroizii pot fi la fel de dureroși ca și abcesele anale atunci când apare tromboza. Abcesele anale sunt o infecție în jurul deschiderii anusului sau în profunzimea rectului, unde există puroi. Un abces anal este de obicei confundat cu un hemoroid la prima observație; cu toate acestea, în cele din urmă devine mai dureros și duce la apariția febrei.
Hemoroizii sunt de obicei o afecțiune cronică, în timp ce abcesul anal este o boală acută, care poate provoca complicații grave ce pot duce la deces dacă nu este tratată. Dacă vă confruntați cu oricare dintre aceste simptome, trebuie găsită asistență medicală cât mai curând posibil.
ABCESUL ANORECTAL?
Abscesele anale sunt rezultatul unei infecții a glandelor anale din mucoasa canalului anal, în apropierea deschiderii anusului. Glandele anale secretă lichid în canalul anal, trecând printr-o crăpătură cunoscută sub numele de cripta anală. Majoritatea abceselor perirectale se formează din cauza obstrucției criptelor anale (aproximativ 90% din cazuri). În mod normal, sfincterul anal intern acționează ca o barieră între bacteriile din intestin și țesutul care înconjoară rectul, dar este posibil ca bacteriile să treacă această barieră prin cripta anală. Odată ce bacteriile trec prin criptă, se pot muta cu ușurință în țesutul înconjurător. Acest lucru duce la formarea unui abces de severitate și profunzime variabilă, în funcție de cât de adâncă este infecția și unde se răspândește.
Abscesele anale apar cel mai frecvent în al treilea și al patrulea deceniu de viață și sunt mai frecvente la bărbați. Decesele datorate abceselor anorectale sunt foarte rare.
Majoritatea abceselor pot fi identificate cu ușurință prin examinare fizică și examinare rectală digitală. Abcesele rectale profunde sunt mai greu de găsit și pot necesita o tomografie computerizată, un RMN sau o ultrasonografie pentru a fi confirmate.
De cele mai multe ori, un abces perirectal poate fi detectat la examinarea inițială. Examenul rectal digital presupune ca medicul să introducă degetul mâinii sale înmănușate în rect pentru a pipăi prezența unui abces. Uneori se folosește un anestezic în cazurile în care durerea provocată de abces ar limita eficiența examinării.
Cîteodată formarea unei fistule poate însoți această infecție (aproximativ 30-60% din cazuri). 10% dintre pacienți suferă de fistulă anală recurentă și cronică. O fistulă anală este o trecere anormală între canalul anal și pielea din apropierea anusului.
TRATAMENT
Prezența unui abces justifică o incizie chirurgicală și un drenaj cât mai rapid posibil. Doar antibioticele ar fi ineficiente în acest stadiu al infecției. Întârzierea intervenției chirurgicale poate duce la distrugerea țesuturilor, fibroză (formarea de țesut cicatricial) și afectarea continenței anale.
Drenajul abceselor perianale implică o mică incizie deasupra abcesului făcută cât mai aproape de anus. După 24 de ore se îndepărtează tifonul. Îngrijirea postoperatorie presupune băi de șezut de trei ori pe zi și după scaune. Pentru durere și constipație se pot prescrie analgezice și înmuiere a scaunelor. Pacientul va fi urmărit de medic 2-3 săptămâni mai târziu. După procedură, antibioticele nu sunt, în general, necesare la adulții sănătoși.