Curriculumul nostru de caracter este centrat pe construirea a patru trăsături de caracter cheie discutate în legătură cu înflorirea și succesul uman încă din vremea filosofiei clasice grecești: reziliența, autocontrolul, buna judecată și corectitudinea. De ce ne concentrăm pe aceste trăsături? Această serie, intitulată „Importanța”, explorează importanța fiecăreia dintre aceste patru trăsături.
A fi rezilient înseamnă a fi capabil să „ne revenim” atunci când se întâmplă ceva provocator în viața noastră. Să ne ridicăm și să continuăm să mergem după ce am fost doborâți.
Reziliență și bunăstare
În vremuri dificile, poate fi greu să rămânem pozitivi și să ne găsim echilibrul. A fi rezilient ne permite să ne protejăm de a ne lăsa prea mult copleșiți de stres, prezice starea de bine și ne poate proteja de dezvoltarea dificultăților de sănătate mintală (Mak et al., 2011).
Reziliența și emoțiile pozitive promovează, de asemenea, sănătatea fizică, inclusiv sănătatea cardiovasculară, o mai bună imunitate și o mai bună calitate a somnului (Tugade, Fredrickson, & Barrett, 2004). Reziliența facilitează un comportament sănătos și sprijină, de asemenea, practicile de promovare a sănătății, de exemplu prin reducerea riscului de consum excesiv de alcool, fumat sau droguri, ceea ce prezice o sănătate mai bună în viitor.
Reziliența și realizarea
Se spune că Thomas Edison a făcut mii de becuri care nu au funcționat înainte de a reuși să inventeze un bec care să funcționeze. În timp ce mulți s-ar fi luptat cu acest eșec constant, el a ales să aibă o perspectivă diferită:
„Eu nu am eșuat. Am găsit doar 10.000 de moduri care nu vor funcționa”. – Thomas A. Edison
Edison este, de asemenea, cunoscut pentru că a spus că 99% din geniu este persistența în ciuda obstacolelor. Într-adevăr, a da dovadă de angajament și perseverență în urmărirea obiectivelor pe termen lung este cheia succesului academic și la locul de muncă.
Acest lucru necesită angajament și a vedea provocările ca pe niște oportunități, nu ca pe niște amenințări. Cercetările efectuate de Intrinsic Institute din 2017 au constatat că faptul de a avea perseverența de a finaliza obiectivele și capacitatea de a reveni după eșecuri se corelează foarte mult cu notele elevilor (Davidson, 2017), iar activitatea Angelei Duckworth sugerează că această abilitate este mai semnificativă decât talentul sau inteligența în ceea ce privește performanța academică (Duckworth & Seligman, 2005; Dweck, Walton, & Cohen, 2014).
Reziliența și alte trăsături de caracter
Autoeficacitatea: Una dintre componentele rezilienței este să crezi că ai control asupra vieții tale. Că poți să te dezvolți, că îți poți îmbunătăți abilitățile, că poți reuși în sarcinile pe care ți le stabilești și că poți învăța din greșelile tale.
Cunoașterea emoțională de sine: Reziliența este, de asemenea, legată de conștiința emoțională. Pentru a ne reveni și a ne reface după o perioadă dificilă, trebuie să înțelegem și să ne procesăm reacția emoțională inițială la ceea ce se întâmplă. Aceasta este o parte din ceea ce ne ajută să ne protejăm de dezvoltarea dificultăților de sănătate mintală.
Davidson, B. (2017). Ce prezice performanța academică? The Creativity Post. Retrieved from: http://www.creativitypost.com/education/what_predicts_academic_performance
Duckworth, A. L., & Seligman, M. E. P. (2005). Autodisciplina întrece IQ-ul în predicția performanței academice a adolescenților. Psychological Science, 16, 939-44.
Dweck, C., Walton, G. M., & Cohen, G. L. (2014). Tenacitatea academică: Mentalități și abilități care promovează învățarea pe termen lung. Seattle, WA: Fundația Bill & Melinda Gates. Retrieved from: https://ed.stanford.edu/sites/default/files/manual/dweck-walton-cohen-2014.pdf
Mak, W. W. S. S., Ng, I. S. W., & Wong, C. C. Y. (2011). Reziliența: Sporirea bunăstării prin triada cognitivă pozitivă. Journal of Counseling Psychology, 58(4), 610-617.
Tugade, M. M., Fredrickson, B. L., & Feldman Barrett, L. (2004). Reziliența psihologică și granularitatea emoțională pozitivă: Examinarea beneficiilor emoțiilor pozitive asupra copingului și sănătății. Journal of personality, 72(6), 1161-1190.
.