EMBARGAT PENTRU PUBLICARE: 11 A.M. (ET), MIERCURI, 23 DECEMBRIE 2015
Avertisment pentru mass-media: Pentru a contacta autorul corespondent Quoc-Dien Trinh, M.D., sunați-o pe Johanna Younghans la 617-525-6373 sau trimiteți un e-mail la [email protected]. Pentru a contacta editorialul Johann S. de Bono, M.B., Ch.B., M.Sc., F.R.C.P., Ph.D., F.Med.Sci., trimiteți un e-mail la [email protected]
Pentru a plasa un link electronic încorporat în articolul dumneavoastră: Link-urile vor fi live la ora embargoului: http://oncology.jamanetwork.com/article.aspx?doi=10.1001/jamaoncol.2015.4917; http://oncology.jamanetwork.com/article.aspx?doi=10.1001/jamaoncol.2015.4918
JAMA Oncology
Castrarea chirurgicală pentru îndepărtarea testiculelor (orhiectomie) a bărbaților cu cancer de prostată metastatic a fost asociată cu riscuri mai mici de efecte adverse în comparație cu bărbații care au fost supuși castrării medicale cu terapie cu agonistul hormonului de eliberare a gonadotropinei (GnRHa), potrivit unui articol publicat online de JAMA Oncology.
Terapia de deprivare de androgeni (ADT), care se realizează prin castrare chirurgicală sau medicală, a fost o piatră de temelie în managementul cancerului de prostată (PCa) metastatic în ultimii 50 de ani. Dar utilizarea orchiectomiei bilaterale a fost aproape eliminată în SUA din cauza preocupărilor cosmetice și psihologice.
Quoc-Dien Trinh, M.D., de la Brigham and Women’s Hospital și Dana-Farber Cancer Institute, Boston, și coautorii au comparat efectele adverse ale GnRHa și ale orchiectomiei bilaterale la 3.295 de bărbați cu PCa metastatic (66 de ani sau mai în vârstă) între 1995 și 2009. Autorii au analizat șase efecte adverse majore, care au fost alese pe baza efectului lor asupra calității vieții pacientului, a potențialului de creștere a costurilor asistenței medicale și a unei asocieri descrise anterior cu utilizarea ADT. Cele șase efecte adverse au fost: orice fracturi, boală arterială periferică, tromboembolism venos, complicații legate de inimă, diabet și tulburări cognitive.
Dintre cei 3.295 de bărbați, 87 la sută (n=2.866) au fost tratați cu GnRHa și 13 la sută (n=429) au fost tratați cu orchiectomie. Supraviețuirea generală la trei ani a fost de 46 la sută în cazul tratamentului cu GnRHa și de 39 la sută în cazul orchiectomiei.
Studiul indică faptul că castrarea chirurgicală prin orchiectomie a fost asociată cu riscuri mai mici de orice fracturi, boli ale arterelor periferice și complicații legate de inimă în comparație cu castrarea medicală cu GnRHa. Nu s-a constatat nicio diferență semnificativă din punct de vedere statistic între orchiectomie și GnRHa pentru diabet și tulburări cognitive.
Bărbații tratați cu GnRHa timp de 35 de luni sau mai mult au prezentat cel mai mare risc de a se confrunta cu orice fractură, boală arterială periferică, tromboembolism venos, complicații legate de inimă și diabet, conform rezultatelor.
Autorii notează limitările studiului, în primul rând designul său retrospectiv care se bazează pe date istorice.
„La unii pacienți care au nevoie de o suprimare permanentă a androgenilor, castrarea chirurgicală poate reprezenta o alternativă adecvată la GnRHa. Cu toate acestea, alte considerente trebuie avute în vedere atunci când se decide între castrarea medicală sau chirurgicală (de exemplu, vârsta tânără, ADT intermitent)”, conchide studiul.
(JAMA Oncol. Publicat online la 23 decembrie 2015. doi:10.1001/jamaoncol.2015.4917. Disponibil pre-embargo pentru mass-media la http://media.jamanetwork.com.)
Nota editorului: Studiul include dezvăluiri privind conflictul de interese și finanțarea/susținerea. Vă rugăm să consultați articolul pentru informații suplimentare, inclusiv alți autori, contribuții și afilieri ale autorilor, dezvăluiri financiare, finanțare și sprijin, etc.
Editorial: Castrarea chimică sau chirurgicală – mai este aceasta o întrebare importantă?
„În ciuda naturii lor retrospective, studii precum acesta sunt de o importanță critică, deoarece sporesc gradul de conștientizare a acestor preocupări. Deoarece bărbații cu PCa metastatic trăiesc mai mult ca niciodată, este imperativ să minimizăm riscul de nocivitate al terapiilor. Medicii care tratează pacienții cu PCa trebuie să se familiarizeze cu modul de prevenire și tratare a acestor complicații … Actualul articol al lui Sun et al. adaugă combustibil la o dezbatere deja controversată și la discreditarea adusă de problemele de rambursare. Atunci când există mai mult de o opțiune rezonabilă, deciziile clinice trebuie să fie ghidate de valorile și preferințele pacientului. În absența unor dovezi clare care să demonstreze contrariul, este probabil ca pacienții să continue să favorizeze în mod covârșitor GnRHa în detrimentul orchiectomiei”, scriu Johann S. de Bono, M.B., Ch.B., M.Sc., F.R.C.P., Ph.D., F.Med.Sci., și coautorii săi de la Institute of Cancer Research și Royal Marsden National Health Service Foundation Trust, Anglia, într-un editorial conex.
(JAMA Oncol. Publicat online la 23 decembrie 2015. doi:10.1001/jamaoncol.2015.4918. Disponibil pre-embargo pentru mass-media la http://media.jamanetwork.com.)
Nota editorului: Vă rugăm să consultați articolul pentru informații suplimentare, inclusiv alți autori, contribuții și afilieri ale autorilor, dezvăluiri financiare, finanțare și sprijin, etc.
.