Foto: Fox Searchlight Pictures
Dacă nu ați văzut încă Martha Marcy May Marlene, vă încurajez să o faceți, deoarece a fost doar în 113 cinematografe weekendul trecut și s-ar putea să dispară înainte să vă dați seama. Cu toate acestea, motivul pentru care îl aduc în discuție astăzi este pentru că tocmai am primit o copie tipărită a scenariului de filmare de la Fox Searchlight și, dacă vă amintiți, lunea trecută am pus un link către o descărcare a scenariului, dacă erați interesați.
Bine, răsfoindu-l, am ajuns la ceea ce cred că este cel mai important punct din film, finalul. Lăsat deschis în mod deliberat, servind ca încă o întrebare cu privire la starea de spirit în care se află Martha (Elizabeth Olsen) după ce a fugit de o sectă și își petrece timpul cu sora ei Lucy (Sarah Paulson) și cumnatul Ted (Hugh Dancy) în casa lor de pe malul lacului din Connecticut.
Cred că este de la sine înțeles că acest post este un spoiler, având în vedere că implică în mod direct finalul filmului, dar dacă nu ați înțeles asta sper că acum ați înțeles… urmează spoilere.
Pentru toți cei care au văzut filmul, iată cum se citesc ultimele pagini ale scenariului în timp ce Martha sare în lac pentru o ultimă înot și vede un bărbat chiar dincolo de apă.
NOTA: Da, sunt conștient că sunt greșeli de ortografie, dar așa este scris scenariul, așa că nu le-am schimbat.
Martha stă pe chei. Se dezbracă până la lenjeria intimă și se scufundă.
Martha înoată în lac. Se scufundă sub apă și dispare din vedere, o explozie de bule iese la suprafață. Trec câteva secunde și ea nu mai iese la suprafață. Dintr-o dată ea iese din nou prin apă și gâfâie după aer.
Se uită în jur la pădurea deasă și la o mână de case frumoase care par a fi goale acum. Nimeni altcineva nu mai înoată.
Martha vede un BĂRBAT neîngrijit stând pe un ponton vecin, îi pare cunoscut. Are în jur de douăzeci și ceva de ani, blugii îi sunt suflecați și picioarele îi atârnă în apă. Cămașa îi este aruncată pe umăr și fumează o țigară. Se uită direct la Martha. Își stabilesc un contact vizual. Își termină țigara, aruncă țigara în apă, își pune cămașa pe el și stă pur și simplu acolo. Martha înoată înapoi spre casă.
INT. MAȘINA LUI TED – ZI
Martha stă pe bancheta din spate a mașinii lui Ted și Lucy. Ted conduce și Lucy stă în față. Ei urcă pe alee și ies pe șosea. Ted și Lucy vorbesc. Martha capătă o privire îngrijorată. Ted apasă frânele.
Jesus Hristos.
Ești bine?
Da.
Idiotul naibii. Ce făcea?
Bărbatul de pe doc trece pe lângă mașină. Aproape că l-au lovit. În timp ce se îndepărtează, Martha se întoarce să îl vadă cum se urcă într-o mașină maro, pornește motorul și pornește. Mașina merge în spatele mașinii lui Ted.
Martha se uită în față pentru un moment lung, apoi se întoarce din nou pentru a vedea că el este încă acolo.
Este înghețată de frică, se gândește să spună ceva, dar apoi se oprește. În schimb, ea stă în tăcere.
Foto: Fox Searchlight Pictures
Motivul pentru care aduc acest lucru în discuție este din cauza unei replici din ceea ce tocmai ați citit. Rândul care spune: „Bărbatul de pe doc trece pe lângă mașină”. Acesta este un lucru de care nu ai putea fi niciodată foarte sigur în timp ce urmărești filmul, deoarece bărbatul care sare în fața mașinii este văzut doar prin geamul din spate și neclar. El are un tricou alb pe el, dar, din câte se poate spune în timp ce urmărești filmul, nu există absolut nicio modalitate de a ști dacă este același om.
Desigur, nu se poate stabili dacă acest om este sau nu din cult. În timp ce înota, scenariul notează că Marthei i s-a părut „familiar”, dar cu doar câteva pagini mai devreme în scenariu ea îl acuză pe ceea ce pare a fi un barman nevinovat că este unul dintre membrii cultului. Oamenii pe care ea presupune că vin să o ia, o paranoia în care filmul este impregnat și cu acest final văzut, scenaristul/regizorul Sean Durkin se asigură că pleci acasă întrebându-te ce se va întâmpla în continuare.
Cea mai bună parte din toate acestea este că, chiar și cu acest mic indiciu, tot nu poți fi sigur de nimic. Personal, da, cred că omul din lac este unul dintre membrii cultului. Nu știu dacă are de gând să-i vâneze pe Martha, sora și cumnatul ei și să-i omoare sau dacă doar o urmărește pe Martha. Ar putea să-i urmărească până la următoarea oprire și să-i omoare cu trei gloanțe, din câte știu eu, sau să treacă pe lângă ei și să nu mai fie văzut niciodată. Necunoașterea este ceea ce mă intrigă; este motivul numărul unu pentru care acest film îmi place din ce în ce mai mult.
Finalul pentru mine cu acest film a fost atât de crucial. De fapt, aproape că am renunțat la film la un moment dat, în scena descrisă mai sus. Momentul în care scenariul spune: „Ea cade sub apă și, dispărând din vedere, o explozie de bule iese la suprafață”. Am crezut că se sinucide în acest moment, iar dacă ar fi făcut-o ar fi fost o scăpare scenaristică EPICĂ. Cu toate acestea, mergând pe calea pe care a ales-o, Durkin a provocat și mai mult publicul. Ca urmare, unora nu le place filmul. Eu încep să-l iubesc din ce în ce mai mult.
De fapt, am băgat screener-ul doar pentru a vedea acel final înainte de a scrie acest text și întrebările au început să se învârtă din nou. Este Martha paranoică? Are dreptate să fie speriată sau cultul a uitat de ea de îndată ce Watts (Brady Corbet) a lăsat-o la acea cafenea de pe marginea drumului în primele momente ale filmului? Nu avem absolut nicio modalitate de a ști, ceea ce este doar un mod în care paranoia Marthei se scurge în public, aducându-te și mai mult în poveste.
Finalurile deschise bine realizate ale filmelor sunt, foarte probabil, lucrul meu preferat când merg la film, așa cum am discutat de mai multe ori despre Inception. Anul acesta puteți adăuga Martha Marcy May Marlene pe listă.
Încă o dată, dacă nu l-ați văzut încă, mergeți să-l vedeți. Dacă vreți să citiți singuri scenariul complet al filmărilor, dați click aici.