În viața noastră de zi cu zi, există atât de multe emoții pe care le trăim și care sfârșesc prin a trece neobservate pentru că pur și simplu nu găsești modalitatea potrivită de a le descrie. Sentimente care au puterea de a te consuma complet; conexiunea pe care o simți cu un autor care ți-a schimbat viața, dar pe care nu îl vei întâlni niciodată, conștientizarea cât de mică este perspectiva ta în viață, frustrarea de a nu te putea bucura de experiențe atât de mult pe cât ar trebui și multe altele.

De multe ori, trăirea acestor emoții, atât cele vesele, cât și cele triste, ne face să ne simțim singuri și deconectați, ‘Sindromul ‘Nimeni nu mă înțelege cu adevărat’. Din fericire, acest lucru nu este adevărat și, de data aceasta, avem dovezi care să confirme acest lucru.

Am dat peste Dicționarul tristeților obscure și, dintr-o dată, toate aceste sentimente de singurătate par să fi dispărut.

Ceea ce a început ca o pagină Tumblr a lui John Koenig, are acum un canal Youtube dedicat și un număr foarte fidel de fani. Pe măsură ce parcurgeți pagina, veți avea destule momente de deja vu pentru că, la fel ca și creatorul Koenig, cu toții am mai simțit exact aceste emoții. Aceasta este frumusețea acestei pagini, care acum are oameni care comentează și împărtășesc sentimente pentru care au nevoie de nume.

Am ales câteva dintre cuvintele noastre preferate din acest dicționar pentru ca tu să le înțelegi și să te identifici cu ele. Poate că aceste cuvinte nu există încă, dar cine ne oprește să le folosim?

Nu fac parte încă din niciun dicționar, dar noi credem că ar trebui să fie. Dumneavoastră nu credeți?