S-a efectuat un studiu în două etape pentru a evalua ferirea mucusului cervical și vaginal ca metodă de detectare a estrului la iepe. Cele zece iepe utilizate în faza A au fost necăjite o dată la trei zile în timpul diestrului și zilnic în timpul estrului pe o perioadă de 70 de zile. Dilatarea colului uterin, ferirea mucusului cervical și ferirea mucusului vaginal au fost monitorizate după excitare. Corelațiile dintre tachinare și dilatarea cervicală, fermentarea mucusului cervical și fermentarea mucusului vaginal au fost următoarele: 0,44 (P<.01), 0,35 (P<.01) și, respectiv, 0,36 (P<.01). Corelația găsită între ferigea mucusului cervical și vaginal a fost:. 48 (P<.01).

Celor șase iepe din faza B li s-a administrat PGF2α în zilele 0 și 14, și HCG în zilele 6 și 20. Dilatarea colului uterin, determinată prin palpare rectală, și mucusul vaginal, prelevat prin tehnici de aspirare și tamponare, au fost monitorizate în zilele 17 până la 30 înainte de teasingul zilnic. Corelațiile dintre tachinare și dilatarea cervicală și fermentarea mucusului vaginal, obținute prin tehnica de aspirație, au fost de 0,11 (P>.05) și, respectiv, 0,23 (P>.05). Probele de mucus vaginal obținute prin metoda de aspirare au produs mai eficient (P<.01) modele de feriguire decât cele obținute prin tehnica tamponului de bumbac. Cu toate acestea, tehnica de fermentare a mucusului vaginal nu pare la fel de eficientă pentru detectarea estrului la iepe ca și utilizarea unui armăsar teaser.

.