Repararea unui deget mare rupt (fracturat) se poate face pe cale nechirurgicală sau chirurgicală. Metoda aleasă depinde de o serie de factori, inclusiv de localizarea fracturii și de cât de multă deplasare (mișcare) a osului a avut loc. Degetul mare cuprinde două oase: falanga distală și falanga proximală. Falanga distală se întinde de la vârful degetului mare până la articulație; falanga proximală se întinde de la articulație până la baza degetului mare. Cauzele tipice ale unei fracturi a degetului mare includ căderea pe o mână întinsă și practicarea de sporturi care implică fie răsucirea, fie contractarea mușchilor degetului mare.

Semnele unui deget rupt

Semnele că un deget poate fi rupt includ următoarele:

• Durere severă la locul fracturii
• Inflamație la/în jurul locului fracturii
• Sensibilitate extremă la locul fracturii
• Incapacitate sau capacitate limitată, de a mișca degetul mare

Degetul mare pare deformat sau diform

• Degetul mare pare amorțit și/sau rece

Persoanele care au deficit de calciu sau care au boli osoase sunt mai predispuse la fracturi ale degetului mare.

Tratamentul unui deget rupt

Un deget rupt poate fi reparat nechirurgical sau chirurgical.

Repararea nechirurgicală a unui deget rupt

Este posibil ca un ghips spica, care imobilizează încheietura mâinii, palma și degetul mare, să fie folosit pentru a trata o fractură de deget. Un ghips este adecvat dacă bucățile de os fracturat nu s-au mișcat semnificativ sau pot fi manipulate înapoi la locul lor sau dacă fractura este în axul (mijlocul) osului. De obicei, ghipsul rămâne la locul lui timp de 4 până la 6 săptămâni, timp în care se fac radiografii în mod regulat pentru a se asigura că osul nu a alunecat de la locul lui.

Repararea chirurgicală a unui deget rupt

Dacă există multă mișcare între fragmentele osoase rupte din degetul mare, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a realinia fragmentele, care apoi trebuie ținute la locul lor pe măsură ce fractura se vindecă. Tehnicile chirurgicale presupun plasarea, fie intern, fie extern, de hardware sau dispozitive pentru a ține împreună bucățile de os fragmentate.

Fixarea internă folosește sârmă, ace, plăci și șuruburi pentru a alinia corect oasele și a le menține împreună. Fixarea externă utilizează un dispozitiv care se atașează la exteriorul zonei degetului mare. Acele sunt atașate fragmentelor din exteriorul corpului și sunt ținute în poziție de dispozitiv. Un ghips sau o atelă funcționează, de obicei, timp de 2 până la 6 săptămâni după operație. Când este îndepărtată, este posibil să fie nevoie de fizioterapie pentru a reda degetului mare întreaga gamă de mișcări.

Inclusiv după operație, este posibil ca oasele fragmentate din degetul mare să nu se fi vindecat sau să se fi vindecat, dar să fie nealiniate, ceea ce duce la durere și la pierderea forței și a funcției. În acest caz, este posibil să fie necesară o a doua operație.

.