PHI 216: ETICA MEDIULUI

Anotații de curs

I. JOHNSTUART MILL

A. Viața lui John Stuart Mill: A trăit între 1806-1873. (Mai multe biografii în clasă.)

B. Introducere în utilitarism:

1. Consecvențialismul: Ceea ce face ca o acțiune să fie corectă sunt consecințele pozitive – cu cât consecințele sunt mai bune, cu atât acțiunea este mai bună. Acțiunea A este mai corectă decât B dacă A are consecințe mai bune decât B.

2. Jeremy Bentham (1748-1832) este considerat a fi „părintele utilitarismului”.

C. Teoria etică a lui Mill:

1. Care sunt acțiunile corecte și ce este fericirea? Acțiunile sunt corecte în măsura în care tind să promoveze fericirea, greșite în măsura în care tind să producă contrariul fericirii. Fericirea = plăcerea intenționată sau absența durerii; nefericirea = durere și privarea de plăcere.

2. Calitate a plăcerii: Potrivit lui Mill, există plăceri josnice (de exemplu, plăcerile trupești, sexul, drogurile și petrecerile) și plăceri nobile (de exemplu, scrierea lucrărilor lui Kant, plăceri intelectuale, savurarea muzicii, artei și filozofiei). „Dintre două plăceri, dacă există una căreia toți sau aproape toți cei care au experiența ambelor dau o preferință hotărâtă, indiferent de orice sentiment de obligație morală de a o prefera, aceea este plăcerea cea mai dezirabilă.”

3. Plăcerile nobile sunt mai morale decât plăcerile de bază.

4. Definiția generală a utilitarismului: O acțiune A este permisă din punct de vedere moral dacă și numai dacă nici o alternativă la A nu produce o cantitate mai mare de fericire pentru populația afectată. Principiul celei mai mari fericiri al lui Mill: Standardul utilitarist este cea mai mare cantitate de fericire în ansamblu, NU cea mai mare fericire proprie a agentului.

5. Utilitarismul actului: Este corectă acea acțiune care maximizează fericirea populației afectate. Conform utilitarismului actului, ar trebui să evaluăm fiecare acțiune individuală direct prin evaluarea consecințelor sale particulare pentru a maximiza fericirea.

i. Delimitați căi alternative de acțiune și enumerați toate persoanele afectate de acțiune.

ii. Încercați să prevedeți (fie întrebând direct pe cineva, fie folosindu-vă imaginația morală) consecințele pentru toată lumea (individ sau grup) implicată, pentru fiecare acțiune.

iii. Evaluați consecințele, cântărind câtă plăcere sau durere va simți fiecare persoană pentru fiecare acțiune, iar apoi:

iv. Faceți acea acțiune care maximizează fericirea (sau minimizează nefericirea) pentru persoanele afectate de acțiune. (A se vedea tabelul de mai jos.)

7. Utilitarismul de regulă: Este corectă acea acțiune care se bazează pe o regulă care maximizează fericirea populației afectate. Conform utilitarismului regulilor, ar trebui să evaluăm regulile legate de acțiuni, sau tipuri de acțiuni, și să analizăm aceste consecințe.

a. De exemplu, respectarea promisiunilor în general este o regulă bună care maximizează fericirea (dar vezi exemplul complex de mai jos).

b. Odată ce ați stabilit regula potrivită, acționați în conformitate cu ea. Utilitarismul regulilor evită obiecția: „Nu avem suficient timp!”.

c. NOTĂ: Mill nu spune cu adevărat hotărât dacă este un utilitarist al regulii sau un utilitarist al actului!

8. Două exemple de utilitarism al regulii:

Exemplu 1: Exemplul simplu: Am făcut o promisiune de a mă întâlni cu un prieten care se află pe patul de moarte; ar trebui să mă țin de promisiune? Urmați acești pași:

i. Gândiți-vă la GENUL sau tipul de acțiune pe care o reprezintă acțiunea.

ii. Gândiți-vă la diferite reguli, analizând dacă acestea maximizează fericirea (sau minimizează nefericirea) în general.

iii. Faceți acea acțiune pe baza unei reguli care maximizează fericirea (sau minimizează nefericirea) în general (nu neapărat pentru această acțiune în acest moment).

Acțiunea aceasta implică respectarea promisiunilor, iar regula de respectare a promisiunilor în general maximizează fericirea.

Rezultat: Din moment ce regula păstrării promisiunilor ÎN GENERAL maximizează fericirea, ar trebui să-mi respect promisiunea.

Exemplul 2: Exemplul complex: Am făcut o promisiune să mă întâlnesc cu un prieten care se află pe patul de moarte; în drumul meu spre el, găsesc o femeie rănită (dar vindecabilă) și care are nevoie de ajutorul meu (nu mai este nimeni în jur). Ar trebui să-mi respect promisiunea?

Aceste acțiuni implică fie respectarea promisiunii, fie ajutorarea celorlalți, iar atât respectarea promisiunilor, cât și ajutorarea celorlalți maximizează fericirea în general. Așadar, se pare (deși nu este pe deplin clar!) că ne este permis să alegem oricare dintre reguli și să facem oricare dintre acțiuni.

Rezultat: EITHER(!): Din moment ce ajutarea femeii este o chestiune imediată de viață și de moarte, iar regula de a-i ajuta pe alții maximizează fericirea ÎN GENERAL, ar trebui să o ajut pe femeie. SAU: Cineva ar putea argumenta că regula respectării promisiunilor maximizează fericirea și să își respecte promisiunea.

D. Evaluarea punctului de vedere al lui Mill:

În favoarea:

1. Intuitivă în general: Utilitarismul leagă fericirea de moralitate.

3. Imparțial, echitabil și promovează armonia socială.

4. Bunul simț – Durerea este rea, plăcerea este bună.

5. Flexibil și sensibil la circumstanțe.

Contra:

1. Responsabilitate negativă: Conform utilitarismului, ești responsabil din punct de vedere moral pentru:

a. Lucrurile pe care nu le-ai făcut, dar pe care le-ai fi putut face pentru a maximiza fericirea; și

b. Lucrurile pe care ai fi putut să-i împiedici pe alții să le facă și care diminuează fericirea generală; precum și pentru:

c. Ceea ce faci de fapt pentru a maximiza/crește fericirea.

2. Lipsa de integritate a agentului moral.

3. Poate susține ceea ce altfel ar putea fi considerat ca fiind practici inacceptabile din punct de vedere moral intuitiv, dacă acestea maximizează fericirea.

4. Utilitarismul actului ne poate cere să comitem acte reprobabile din punct de vedere moral:

a. Exemplul prizonierilor de război.

b. Grupul terorist exemplu.

c. Profesor putred exemplu: Să presupunem că există un profesor foarte irascibil, răutăcios, care nu are rude în viață (sau dacă are, toate nu-l plac!) și care se întâmplă să fie foarte sănătos! Să presupunem că tu ești medicul lui și că știi că există 5 persoane care caută organe – două au un rinichi care nu mai funcționează, una o inimă, una un ficat și una are nevoie de niște cornee. Întrebarea este, dacă nimeni nu ar ști despre asta, ar trebui să-l omori pe profesor pentru a dona organele pentru transplanturi? Ar fi fericirea creată de fiecare donator și de familia și prietenii acestuia, plus elevii profesorului putred! Prin urmare, utilitarismul spune că ar trebui să-l ucidem pe profesorul putred.

5. Utilitarismul de regulă este (a) arbitrar (adică pot alege orice acțiune pe care aș vrea să o fac pe baza unei reguli care maximizează fericirea – pot minți pentru a salva o viață nevinovată sau pot să nu mint pentru că făcând oricare dintre ele maximizează fericirea – vezi „Exemplul complex” de mai sus), sau (b) Utilitarismul de regulă se prăbușește în Utilitarismul de act (i.e, voi alege acțiunea care maximizează fericirea în această situație), astfel încât Utilitarismul de Regulă este efectiv inutil ca teorie.

Răspunsul Utilitarismului?

1. Utilitarismul de regulă: Drepturile minorităților în general maximizează fericirea.

2. Utilitarismul susține încă multe intuiții despre bine și rău.

3. Există încă filozofi care sunt utilitariști, așa că utilitarismul este încă crezut și astăzi.