Este unul dintre cele mai frecvente motive de consult în asistența medicală primară și se întâmplă tuturor la un moment dat în viață, deși afectează mai mult femeile decât bărbații. Constipația este considerată constipație atunci când mișcările intestinale sunt dificile sau apar mai rar decât în mod normal.
Ce este constipația?
Constipația este o tulburare a ritmului intestinal. În societățile dezvoltate, limitele normale variază de la un maxim de trei scaune pe zi la un minim de trei pe săptămână. Cu toate acestea, în conformitate cu definiția criteriilor Roma III (clasificarea tulburărilor digestive funcționale), un pacient este constipat atunci când mai mult de 25% din scaune prezintă două sau mai multe dintre aceste simptome: necesită o sforțare excesivă, are scaune tari sau ca de capră, nu obține o senzație confortabilă de golire rectală, simte obstrucție în zona anorectală, utilizează manevre manuale pentru a facilita expulzarea (extracție digitală sau compresie a planșeului pelvian) sau are mai puțin de trei scaune pe săptămână.
Care sunt cauzele sale?
Cele mai frecvente cauze includ schimbări în alimentație, activități zilnice și stres. De asemenea, se poate datora unor patologii precum tulburările de alimentație, sindromul intestinului iritabil, cancerul de colon, diabetul, hipertiroidismul sau bolile neurologice (boala Parkinson, demența, scleroza multiplă sau accidentul vascular cerebral). Alte cauze frecvente ale constipației sunt inactivitatea, consumul insuficient de lichide, o dietă săracă în fibre, utilizarea excesivă de laxative sau sarcina. De asemenea, administrarea anumitor medicamente, cum ar fi antiacidele care conțin calciu sau aluminiu, antidepresivele, suplimentele nutritive de fier și analgezicele opioide pot duce la constipație.
Care sunt principalele simptome?
Este de reținut că constipația este ea însăși un simptom atunci când face parte dintr-o boală. Cu toate acestea, evaluarea unui medic va determina cauza finală. Principalele simptome includ scaune mai puțin frecvente, mai rare și mai dificile, care necesită efort și lasă pacientului senzația că nu a avut loc o golire completă. Pacientul poate avea, de asemenea, dureri în zona abdominală și în regiunea anală, balonare, vărsături, apetit scăzut și absența ventilației.
Cum se diagnostichează?
Medicul se va baza pe istoricul medical și pe examenul fizic, care poate evidenția o masă la palparea abdomenului. În plus, o examinare rectală poate evidenția prezența sau absența materiilor fecale în această secțiune a intestinului. Analizele de sânge vor determina dacă problema este cauzată de o tulburare endocrină sau de o pierdere de fier, ceea ce indică existența unei tumori. Razele X ajută, de asemenea, la observarea unor cantități mari de fecale în colon. Colonoscopia poate fi efectuată pentru constipația organică (obstrucție), în timp ce tomografia computerizată ajută la completarea testelor de mai sus.
Care este tratamentul?
Începerea tratamentului se bazează pe modificări ale obiceiurilor alimentare cu o creștere a alimentelor bogate în fibre și creșterea aportului de lichide, precum și pe inițierea de exerciții fizice, cum ar fi mersul pe jos. De asemenea, este important să se mențină obiceiuri regulate de golire a intestinului și să se încerce să se controleze stresul. La pacienții la care aceste indicații sunt insuficiente, se pot prescrie medicamente.
Indrumări dietetice
Obiectivul este de a obține o creștere a volumului și greutății scaunelor prin creșterea aportului de fibre. Aceasta presupune consumul zilnic a cel puțin două porții de legume (de preferință crude și cu frunze verzi) și trei porții de fructe, de preferință cu coajă. Este necesar să se introducă consumul de cereale integrale sub formă de paste, orez sau pâine și să se bea multe lichide (opt pahare pe zi), cu excepția celor care conțin gaze. De asemenea, este important să consumați două-trei linguri de ulei de măsline pe zi.